Durerile lombare joase reprezintă cea mai frecventă cauză pentru care, în țările dezvoltate, oamenii ajung să solicite concediu medical. În majoritatea cazurilor, aceste dureri sunt generate de lezarea discului intervertebral.
Procesul începe prin degenerarea inelului fibros, care se slăbește în timp și se rupe, iar nucleul pulpos, cu consistență gelatinoasă, migrează către structurile nervoase. Acesta apasă pe rădăcinile nervoase (mai rar pe măduvă), provocând simptome variate:
durere de diferite grade,
parestezii (furnicături, amorțeli),
pareză (slăbiciune musculară) atunci când componenta motorie a rădăcinii nervoase este afectată,
tulburări de sensibilitate sau tulburări sfincteriene (în sindromul de „coadă de cal”).
Faze ale degradării discului intervertebral
1. Protruzia discală
Cunoscută și ca prolaps discal sau debord discal.
Este stadiul cel mai puțin grav, un început de hernie.
Se caracterizează prin instabilitate discală, cu o ușoară laxitate a nucleului pulpos în inelul fibros.
Simptome: dureri lombare cronice, intermitente, cu caracter postural. Acestea dispar la repaus, dar reapar la solicitarea segmentului lombar.
În acest stadiu, fragmentul herniat nu a părăsit complet spațiul discal.
2. Extruzia discală
Este hernia de disc propriu-zisă, mai avansată decât protruzia.
Fragmentul herniat se află complet în afara spațiului discal, dar rămâne în contact cu acesta.
Debutul simptomelor este brusc, cu dureri lombosacrate uni- sau bilaterale.
Durerea nu coboară pe membrele inferioare sau, dacă apare, nu depășește nivelul genunchiului.
3. Sechestrul discal
Numit și hernie ruptă cu fragment liber migrat.
Fragmentul desprins nu mai are legătură cu discul de origine, fiind deplasat fie în sus, fie în jos.
Evoluează în trei sub-stadii:
Stadiul iritativ – discul atinge rădăcina nervoasă fără a o comprima. Apare durerea pe traiectul nervului, fără semne neurologice.
Stadiul compresiv – materialul herniat comprimă rădăcina nervoasă. Apar hipoestezii (scăderea sensibilității), diminuarea reflexelor osteotendinoase (ex. reflexul rotulian pentru L4, reflexul achilian pentru S1).
Stadiul de întrerupere – conflictul cu discul herniat duce la pareză sau paralizie. Pacientul nu poate sta pe vârfuri (paralizie S1) sau pe călcâie (paralizie L5). Hernierea mediană poate afecta ambele rădăcini și duce la sindrom de coadă de cal, caracterizat prin parapareză, pierderea controlului sfincterian și disfuncție erectilă.
Când este necesară operația pentru hernia de disc?
Stadiul 3 reprezintă o urgență neurochirurgicală. Se impune decompresia rădăcinii prin îndepărtarea chirurgicală a fragmentului herniat.
Intervenția trebuie realizată în maximum 3 săptămâni de la instalarea parezei, sau în cel mult 2 zile de la apariția sindromului de coadă de cal.
Întârzierea duce la sechele permanente sau recuperare doar parțială.
Important: Se operează pacientul, nu RMN-ul!
Un fragment mare, desprins, poate fi bine tolerat de un pacient cu canal lombar larg, fără simptome neurologice severe.
În schimb, un fragment mai mic, migrat pe un canal lombar îngust congenital, poate genera dureri insuportabile care nu răspund la tratament medicamentos.
Criterii clare pentru intervenția chirurgicală
Operația pentru hernie de disc lombară este indicată doar în următoarele situații:
apariția bruscă sau progresivă a parezei sau tulburărilor de sensibilitate, confirmate imagistic;
sindrom de coadă de cal;
dureri insuportabile care nu cedează la tratament medicamentos după 3–6 săptămâni, cu RMN ce confirmă diagnosticul de hernie de disc.
Terapie PRP și hernia de disc – o alternativă non-chirurgicală
Nu toți pacienții ajung la operație. În fazele inițiale, se pot recomanda tratamente nechirurgicale precum:
fizioterapie și recuperare medicală,
medicație antiinflamatoare și analgezică,
terapie PRP (plasmă îmbogățită cu trombocite), o metodă inovatoare care utilizează factori de creștere din propriul sânge al pacientului pentru a stimula regenerarea țesuturilor și reducerea inflamației.
Studiile arată că terapia PRP poate fi utilă în reducerea durerii și îmbunătățirea mobilității la pacienții cu hernia de disc, fiind o alternativă eficientă sau complementară la tratamentele clasice.
Concluzie
Hernia de disc lombară este o afecțiune complexă, cu simptome variabile de la simple dureri lombare până la complicații neurologice severe. Decizia de a opera trebuie luată în funcție de stadiu, simptomatologie și rezultatele investigațiilor imagistice.
Pentru mulți pacienți, terapiile nechirurgicale, precum terapia PRP, fizioterapia și recuperarea medicală, pot oferi o șansă reală de vindecare și de evitare a operației.
Dacă aveți întrebări sau doriți mai multe detalii, ne puteți trimite mesaj sau contacta la 0765 483 425.
